Noua revolutie industriala
18.02.2016
Industria genereaza 80% din inovatiile europene si 75% din exporturile regiunii. Daca sunt luate in consideratie si efectele ei asupra sectorului serviciilor, industria ar putea fi considerata motorul economic al Europei. Cu toate acestea, in ultimii 10 ani, multe din activitatile ei clasice s-au diminuat si a aparut o competitie acerba cu tarile in curs de dezvoltare, care au creat noi locuri de munca in domeniu.
In timp ce Germania si Europa de Est continua sa se dezvolte si sa castige noi cote de piata in sfera industriala, alte state europene se afla pe o panta descendenta. In mod special Franta si Marea Britanie au scazut dramatic din 2000, urmate indeaproape de tarile din sud (de exemplu, Spania), unde sectorul industrial este, la randul lui, in declin.
Este aceasta tendinta la nivelul regiunii unica directie posibila? Oare trebuie neaparat ca tarile cu traditie in domeniu sa urmeze acum calea dezindustrializarii si sa lase Germania si Europa de Est sa devina unicele surse de putere la nivelul continentului?
Mutatiile industriale la nivel global
Demersul industrial si-a schimbat masiv calea in ultimii 20 de ani. La inceputul anilor 90 valoarea adaugata la nivel mondial a proceselor productive era 3,451 mld. EUR, conform unui studio efectuat de Roland Berger. Peste 60% din suma poate fi atribuita celor 6 natiuni puternic industrializate – SUA, Japonia, Germania, Italia, Marea Britanie si Franta. La vremea aceea tarile in curs de dezvoltare generau doar 21% din intreaga valoare adaugata.
Azi lucrurile stau cu totul altfel. Numarul locurilor de munca in zona de productie din China si Brazilia au crescut intre timp cu 39% si respectiv 23%, in vreme ce acestea au scazut cu 8% in Germania, cu 20% in Franta si cu 29% in Marea Britanie.
Prima schimbare industriala a aparut o data cu evolutia tarilor in curs de dezvoltare. Aceasta incursiune a fost condusa de tarile BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) urmate imediat de Polonia, Romania si Republica Ceha.
Pe tot percursul acestei perioade tarile puternic industrializate au constatat ca media valorii productiei a crescut in cadrul lor cu 17% in timp ce in tarile mai sus mentionate procentul a ajuns la 179%. La ora actuala tarile in curs de dezvoltare reprezinta 40% din valoarea adaugata la nivel mondial a proceselor productive.
A doua schimbare majora a aparut de curand in randul tarilor vest europene. O parte din ele au retinut o valoare adaugata semnificativa in ciuda diminuarii numarului de locuri de munca la nivelul productiei – Germania, Italia, Elvetia – si au continuat sa genereze 20% din productia mondiala din ultimii 10 ani. Altele s-au confruntat cu scaderi semnificative atat la nivelul locurilor de munca cat si la nivelul valorii adaugate – Franta, Spania si Marea Britanie.
Germania, Suedia si Austria au inregistrat evolutii semnificative in sectoare cheie.
In mod suplimentar, tarile din Europa de Est (cu precadere Polonia, Romania si Cehia) au crescut masiv pe baza faptului ca in interiorul lor industria a jucat in mod traditional un rol primordial (20% din valoarea adaugata la nivel national).
Marele avantaj al acestor tari a constat in mana de lucru ieftina, potentialul de crestere fiind inca mare, din pricina decalajului semnificativ intre ele si tarile din vestul Europei. Cu toate acestea, noile fabrici construite in regiune, care sunt destul de serios automatizate vor face posibila in scurt timp, dezvoltarea rapida de activitati complexe in aceasta regiune.
Intre timp Franta, UK, Spania si Belgia inregistreaza un puternic declin industrial atat din punct de vedere al reducerii numarului de locuri de munca cat si din punct de vedere al valorii adaugate in procesele de productie.
A patra revolutie industriala
Inca de la inceputul secolului 21 am inceput sa simtim impactul lumii digitale. Schimbarile produse de ea sunt asociate ideii de inovare in domeniul tehnologiilor digitale cu impact considerabil asupra tuturor aspectelor sociale si economice. Se poate spune ca ceea ce am experimentat pana acum este doar 10% din ceea ce urmeaza sa se intample. Trendul digital afecteaza modul in care bunurile sunt produse si serviciile oferite.
A patra revolutie industriala e deja pe cale sa se produca. Exista inca de pe acum sectoare puternic afectate de ea, care sufera schimbari majore si altele care se vor adapta pe parcurs, intr-un ritm relativ mai lent. In ambele cazuri, insa, nu exista cale de intoarcere. Intrega omenire se metamorfozeaza intr-un imens sistem informatic.
Cibernetica si pietele
Sistemele IT sunt deja de azi inima proceselor de productie. In noua viziune industriala acestea vor fi profund interconectate cu toate subsistemele, procesele, obiectivele interne si externe, cu furnizorii si clientii. In mod cert acelasi lucru se va intampla la scara larga si in cadrul noilor fabrici de productie, care vor avea o interfata similara.
Automatizarea proceselor
Robotii au preluat deja multe dintre procesele clasice de productie. Numarul masinilor multifunctionale dezvoltate in ultima perioada aproape s-a dublat din 2004 pana in prezent. In viitorul apropiat ele vor fi capabile sa devina echipamente inteligente, capabile sa se adapteze, sa comunice si sa interactioneze cu restul elementelor din cadrul proceselor de productie.
Big Data
Fabricile viitorului vor produce o imensa cantitate de date care vor trebuie salvate, procesate si analizate. In Franta, 63% din managerii activi in domenii industriale considera securitatea informationala ca fiind un domeniu cheie pentru cresterea competitivitatii. Metode inovatoare pentru gestionarea datelor vor crea noile versiuni de stocare si utilizare a informatiei.
Noua forma de conectare
In viitorul industrial lumea digitala va fi interconectata cu cea reala. Asta presupune ca obiectele fizice vor fi legate de amprenta lor digitala. Productia realizata cu ajutorul sistemelor integrate va fi din ce in ce mai facila. Fiecare echipament industrial va fi informat atunci cand o anumita componenta va fi realizata in cadrul lantului de productie, distributie sau furnizare. Masinile vor adapta automat pasii de productie si vor realiza independent piesele finale si vor prelua multe din procesele care acum sunt realizate pe cale manuala.
Eficienta energetica si descentralizarea
Modificarile climatice si epuizarea resurselor traditionale sunt factorii importanti care vor afecta noua revolutie industriala.
Utilizarea resurselor regenerabile va fi tot mai atractiva din punct de vedere financiar. Se preconizeaza aparitia unor noi formate industriale care isi vor crea propriile surse de energie, fapt ce va oferi oportunitati noi de afaceri in zona construirii infrastructurii aferente.
Pe langa energia regenerabila trebuie luata in calcul si cea nucleara, mai ales pentru fabricile cu un consum mare de energie.
Industrializarea virtuala
Noua revolutie industriala va crea fabrici virtuale capabile sa produca automat bunuri fizice. Fiecare proces de productie va fi simulat si verificat digital. Doar in momentul in care solutia finala de productie va fi complet acceptata, parametrii si matricile ei digitale vor fi integral incarcate in sisteme, iar procesul de realizare efectiva va fi controlat virtual.
Ce repercursiuni va avea noua revolutie industriala asupra capacitatilor actuale de productie?
Fabricile in sensul lor clasic vor ramane prezente pe piata, dar jucatorii importanti din cadrul fiecarui domeniu in parte isi vor modifica in mod cert, integral sau partial, formele de organizare, procesele de functionare si competentele. Cu singuranta, in acest context vor aparea pe piata competitori cu modele de business radical noi. Transformarile tehnologice de tipul internetului sau a telefoanelor mobile nu au avut success doar pentru ca erau aparte, ci si din pricina ca s-au mulat perfect pe o intreaga mutatie de ordin social. Internetul nu a creat retelele de socializare, ci aceastea din urma s-au dezvoltat datorita internetului si i-au oferit acestuia oportunitatea de a evolua in continuare. Cam acelasi lucru se va intampla si cu noua revolutie industriala care va aduce noi transformari tehnologice ce vor schimba regulile jocului pentru multi dintre cei activi acum pe piata.
Mutatiile vor avea loc in procentaje diferite, in functie de natura fiecarei industrii in parte.
Cat trebuie sa investeasca Europa ca sa se mentina in varf?
Noua revolutie industriala reprezinta o oportunitate de a schimba regulile economice ale industriei si de a da o sansa reala tarilor care se confrunta actualmente cu fenomenul de dezindustrializare. In acelasi timp, tarile cu forta de munca mai ieftina vor prelua masiv procesele care angreneaza intens activitati manuale.
In functie de gradul de sofisticare a proceselor de productie, gradul de automatizare a acestora, competente si flexibilitate spre inovare, tarile din Europa au fost repozitionate in cadrul noii versiuni industriale.
Tari cu grad ridicat de flexibilitate / inovare si putere de productie mare:
- Ex: Germania, Irlanda, Austria, Suedia, Finlanda
Tari cu grad ridicat de flexibilitate / inovare si forta de productie redusa:
- Ex: Olanda, Belgia, Danemarca, UK, Franta
Traditionalisti:
- Ex: Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania, Italia, Estonia, Polonia, Romania, Croatia, Bulgaria
Ezitanti:
- Ex: Spania, Portugalia
Cei dintai sunt caracterizati printr-o larga baza industriala, cu un grad mare de complexitate, conditii de dezvoltare spectaculoase si tehnologii de varf. Irlanda, in mod special detine o parte importanta din companiile farmaceutice si un potential imens in zona de IT.
Traditionalistii sunt mai ales in Europa de Est. Baza industriala este inca in curs de dezvoltare dar o parte dintre tarile in cauza au deja initiative serioase de trecere catre noul format sofisticat al industriei.
Ezitantii reprezinta o mixtura de tari din sudul si estul Europei, care au resurse industriale nesemnificative si care vor avea dificultati in a tine pasul cu noile transformari economice.
Tarile cu potential sunt un grup destul de interesant prin faptul ca baza lor industriala s-a redus considerabil dar cu o capacitate de inovare demna de luat in calcul (Franta si UK).
